PSIHOLOGIA MULTIMILOR PDF

Goodreads helps you keep track of books you want to read. Want to Read saving…. Want to Read Currently Reading Read. Other editions.

Author:Nilrajas Dirr
Country:Turkey
Language:English (Spanish)
Genre:Automotive
Published (Last):12 February 2009
Pages:470
PDF File Size:12.35 Mb
ePub File Size:13.33 Mb
ISBN:962-8-62414-558-2
Downloads:25229
Price:Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader:Goltizuru



Secolul XX e un secol cu o zguduitoare istorie. Am experimentat cu dezmembrarea unor forme a gindirii politice. Problemele trecute cu vederea de ginditorii sec. Cea mai importanta caracteristica a evolutiei gindirii politice contemporane devine aparitia noii puteri: puterea constiintei mitice. Aceasta a ridicat pe valul schimbarilor noul detinator al puterii: multimea. Traim o epoca a maselor individul dizolvindu-se in mlastina multimi conformiste. Aceasta a impulsionat aparitia noii stiinte: psihologia multimii care a elucidat esenta irationala a maselor si pericolele legata de aceasta realitate.

Lebon, primul teoretician al psihologiei multimii. Subliniind, cu unele exagerari, realiile comportamentului uman in conditiile unei multimi, autorul ne-a stabilit in fata unor fenomene periculoase, care erau cunoscute dar nu erau luate in seama si astfel a zguduit conceptia traditionala a individualitatii umane pe care se baza doctrina clasica a democratiei si legenda revolutionara democratica.

Pe de alta parte politica clasica ignora cunostintele elementare privind psihologia multimii. Dizolvindu-se in masa individul isi pierde interesele personale pentru a se supune celor comune, sau mai bine zis prezentate drept comune de catre lideri.

Orice politica ce se bazeaza pe interesele si ratiunea omului, indeosebi in societatea de masa priveste totul in rozul teoriilor economice si sociale abstracte. Ea nu vede omul in toata complexitatea sa, trecind cu vederea emotiile, memoria, dorintele si miturile sale. Propriile iluzii ea le considera reale. Creata si condusa de modele stiintifice, o astfel de politica clara si logica ar fi binevenita unui grup de filozofi, oameni de stat si savanti, insa maselor acesta politica le este absolut straina.

Multimea detroneaza bazele democratiei, zidite de burghezia liberala si renascuta de sociali-democrati. Cei din urma au tins spre o guvernare prin intermediul unei elite alese prin intermediul votului universal. Politica lor, determinata de realiile economice si care refuza sa observe realiile psihologice, este sortita unei permanente instabilitati. Au o conceptie eronata privind natiunea, societatea, epoca. Dar anume o astfel de epoca revolutionara si atrage dupa sine multimile. Si ele necesita o noua politica.

In fine economia, stiinta urmeaza legile istorice, iar politica trebuie sa urmeze legile naturii umane. Orinduirea contemporana s-a bazat pe mitul egalitatii umane, iluzia egalitatii insa este detronata de dura realitate. Ultimii sunt o majoritate ce necesita existenta unei autoritati care ar lua deciziile si careea s-ar putea pe deplin supune. Stabilitatea societatilor occidentale a instaurat ideea precum ca masele nu ar fi un element social si nu ar prezenta un pericol deosebit.

Aceasta conceptie ar arata urmatoarele: multimile sunt grupari de oameni ce se aduna in afara institutiilor si in contrariul lor, pe o baza temporara; asadar multimile sunt asociale si asocial formate. Ele sunt rezultatul descompunerii continue a grupurilor si claselor. Membrii multimii, plebsul, ar fi oameni ce nu apartin unor structuri sociale anumite, ce exista in afara structurilor sociale, fiind restrinsi in ghetto si downtown fara o ocupatie si scopuri stabile, traind in afara legii si obiceiurilor.

Oricum s-ar crede ca asa este. Respectiv pentru un sociolog multimea nu ar fi un fenomen autentic, nici semnificativ sau nou, este doar un epifenomen. Societatea este ordinea, iar multimea dezordine, si in fine mai mult un fenomen colectiv decit social. Insa aparitia unor conceptii atit de consensuale au fost generate de un subtil specific.

Societatea ce are o puternica baza practica si juridica, e toleranta fata de fenomenele nonconformiste. Natura lor asociala, anormala, nu afecteaza stabilitatea lucrurilor. Insa cind o societate se zguduie sub atacuri externe, atunci pericolul securitatii interne si externe amplifica riscul ce-l prezinta aceste fenomene de masa pentru societate. Si ele incep a fi socotite drept periculoase si anormale si multimile de muncitori incep a fi analizate in termeni psihiatrici si criminologici.

Psihologia multimii a raspuns la aceasta stare de lucruri prin descoperirea celor trei elemente constitutive ale noii stiinte:. S-a si formulat un sistem de conceptii privind fenomenul multimii, sistem constituirea caruia este legata de numele marelui teoretician al domeniului: Gustav Lebon. Conceptiile ar fi urmatoarele:. In fine orice partid, mass-media, profesionisti in domeniul publucitatii si propagandei folosesc principiile lui Lebon, trucurile si regulile sale.

Insa nimeni nu va recunoaste aceasta, caci in acest caz intregul instrumentariu propagandistic al partidelor, defileurile conducatorilor la televiziune, sondarea opiniei publice ar deveni ceea ce sunt: elemente ale strategiei de masa, bazindu-se pe ideea irationalitatii multimii. Multimilor li s-ar spune cu placere ca sunt irationale, dar e interzis: lor li se insufla contrariul.

Aceasta stare de lucruri deschide calea unor personalitati, ce cunscind regulile jocului cu multimea ar putea distruge in calea sa totul la ce au aspirat generatii intregi. Astfel de personalitati nu au intirziat sa apara: Robespierre, Napoleon, Hitler, Stalin e doar un inceput de lista.

Probabil inca vom asista la noi spectacole pretul tichetei fiind viata, prea mari valori s-au pus in joc de acest nou tiran care este multimea. In prezent, cunoasterea psihologiei multimii pentru conducatorul politic inseamna nu atit o posibilitate de a conduce cu masa, astazi pentru unii guvernanti mediocri acesta a devenit prea complicat, ci cel putin sa nu fie condusi de ea.

Structurind descoperirile sale Lebon genereaza o clasificare conventionala a multimilor:. Un alt cercetator in domeniu E. Canetti a evoluat calitatile unei multimi:. Multimea tinde sa creasca fara a avea hotare de limita. Daca limitele sunt artificiale — prin crearea institutiilor ce ar mentine izolarea multimii, apare pericolul eruptiei sale. Am fost nevoit sa-l studiez toata viata mea, dar n-as pretinde ca l-am inteles si ca-l cunosc. Mi-am facut impresia ca am patruns in esenta firii individului, fara a incerca insa sa prezic comportamentul lui in grup.

Lombrozo considera ca multimile sunt compuse din indivizi cu caracter delicvent si sunt condusi la fel de astfel de indivizi. Psihologia multimii poate fi privita drept o parte a antropologiei criminale, caci criminalitatea e un elemant indisolubil al oricarei multimi. Se observa o tendinta generala de creare a unei doctrine juridice pentru pedepsirea crimelor multimilor.

Asadar multimile si-au deschis calea in politica prin aspectul criminal al actiunilor sale. O cauza a actiunilor distrugatoare ale multimilor este desigur opinia de masa extrem de instabila.

Savantul englez Mc Dougall a subliniat un sir de cauze evidente ale acestei instabilitati:. Presa detine si astazi o anumita putere dar numai fiindca oglindeste opiniile multimii.

Devenind un agent informational, presa s-a dezis de implementarea in masa a carorva doctrine. Oare unde s-ar putea gasi astazi un ziar atit de bogat incit redactorul sa-si exprime propriile sale opinii? Ascultarea opiniei multimii astazi este un moment deosebit de important pentru presa si guvernanti. Ce ecou a avut o actiune sau un proiect legislativ — iata ce trebuie ei permanent sa cunoasca. Cindva se spunea ca politica nu trebuie sa se conduca de sentimente si pasiuni, insa ce e de spus astazi cind politica tine tot mai mult de starile de spirit a unei multimi instabile, supunindu-se sentimentelor si nu ratiunii.

Cauzele relevate de Mc Dougall genereaza o lipsa de posibilitati pentru guvernatori in a conduce cu opinia publica. Oamenii de stat in loc sa directioneze opinia multimii, o urmeaza si aceasta le sorteste unei instabilitati permanente in fapte. E deosebit de importanta elucidarea caracteristicelor specifice ale unor multimi, ce au fost instituite de constitutiile statelor democratice contemporane:multimea electorala si cea parlamentara.

Calitatile preponderente ale multimii electorale sunt irationalitatea, lipsa unui spirit critic, incredere naiva si unilateralitate. Liderul trebuie sa cunoasca cum sa placa, sa fie atragator, sa stie a folosi pasiunile multimii. E necesara distrugerea pozitiilor oponentilor fara insa a face uz de argumente rationale, caci ele nu servesc la nimic.

Programul electoral nu trebuie sa fie prea categoric, aceasta va da posibilitati de opozitie concurentilor. Promisiunile exagerate impresioneaza la moment si apoi nu obliga la nimic. Se poate observa si actiunea factorului sugestiei. Oratorul ce va sti sa o foloseasca si va gasi o noua formula verbala ce va oglindi opinia majoritatii va invinge cu siguranta.

Multimile parlamentare sunt la rindul sau neuniforme si nonanonime. Regimul parlamentar este idealul tuturor popoarelor civilizate contemporane, insa la baza lui s-a pus o conceptie psihologica eronata: precum ca mai multi oameni ar putea lua o hotarire mai inteligenta decit fiind putini. In fiecare partid exista un lider care directioneaza opinia, deputatii fiind in plus constrinsi de opinia electoratului sau. Daca un parlamentar ar propune un proiect legislativ ce ar ridica inlesnirile acordate cetatenilor, alti membri simtind frica in fata opiniei alegatorilor sai vor vota mai mult decit probabil pozitiv cu toate ca aceasta actiune ar putea influenta negativ bugetul statului.

Lebon cercetind aceasta problema spunea ca ar fi stupid de considerat ca patruzeci de academicieni ar actiona altfel decit patruzeci de cumetre consatene. Trecind cu vederea problemele date, parlamentele sunt inventia superioara gasita de popoare pentru autoguvernare si intru limitarea posibilitatii unei tiranii personale.

Parlamentul e idealul elitei umane. De fapt,insa parlamentul prezinta un pericol dublu: guvernare instabila si limitarea progresiva a libertatii si initiativei personale.

In multime poporul cauta orbire si sensatie. Care ar fi atunci elementul-nucleu al unei multimi, catalizatorul opiniilor si actiunilor sale? Desigur ca liderul multimii. Rolul marilor lideri este de a crea o credinta, fie aceasta religioasa, politica sau sociala, intr-o opera, idee sau om.

A-i da omului credinta inseamna a-i inzeci puterile. Liderul multimii deseori singur este hipnotizat de idee devenind apostolul ei. Totul tace in fata convingerii sale absolute, interesele personale, familia — totul fiind jertfa ideei. Fiind deseori o personalitate intr-un anumit sens anormala liderul multimii revoltate devine inima ei concentrind in actiunile si cuvintele sale quintesenta pasiunilor si sentimentelor ale supusilor sai. Anume seminebunii ca Pierre Lermitt si Luther au zguduit lumea.

Deosebirea dintre un lider adevarat al multimii si un simplu om politic e evidenta. Danton ramine a fi un orator abil, un mester al subtilitatilor de stil, pe cind Robespierre e un proroc, pentru el lupta pentru putere si lupta pentru interesele poporului sunt identice.

O calitate importanta a unui lider de multime este predominarea curajului asupra intelectului. Oameni capabili sa analizeze situatia si sa propuna o iesire din situatie in politica ca si peste tot sunt multi.

Insa teoria adevarata si rationamentul abil nu inseamna nimic fara o vointa a actiunii si convingerii de oameni. Deci cutezanta, curajul sunt calitati ce transforma posibilitatea in realitate, rationarea in actiune. Observind complexitatea lucrurilor, dind posibilitate de a le analiza si explica intelectul manifesta indulgenta si esential slabeste intensitatea convingerii necesara propagatorului Marii lideri ai tuturor epocilor si indeosebi a celor revolutionare au fost oameni limitati desi faceau lucruri mari.

CARTAS A UM JOVEM ADVOGADO FRANCISCO MUSSNICH PDF

Gustave Le Bon Psihologia Multimilor

.

CUADRO MEDICO ASISA MADRID 2013 PDF

ISBN 13: 9789736362576

.

2WIRE 2701HG-B MANUAL PDF

Psihologia Multimilor

.

CONVERT.FP3 FILES TO PDF

File:Le Bon Gustave Psihologia mulţimilor RO.pdf

.

Related Articles